Pentru necunoscatori, o sa traduc ce s-a intamplat mai sus: eu si C ne-am despartit. N-a fost greu, n-a implicat lacrimi si urlete disperate, pur si simplu n-a a mai mers. Desigur ca a existat momentul ala in care m-am simtit ca dracu', in care ma simteam folosita, in care regretam ca nu am facut eu asta acum 2 zile, cand aveam de gand, ca am fost draguta, in care ma simteam prea scunda/grasa/urata/hidos-de-oribila etc,dar important e ca acest moment a durat fix 5 secunde. 5 secunde in care mi-a venit sa-l injur si sa urlu la tastatura. Nu pot spune ca au fost cele mai rele, dar nici cele mai frumoase 5 secunde al e vietii mele.
Trecand peste aceste 5 secunde, am reusit sa raspund asa cum am planuit acum mult timp. Fara regrete, fara cuvinte vulgare, fara inplorari penibile...Desigur ca dracusorul a trebuit sa-si bage coada si sa-i dea peste nas saracului baiat care vroia o despartire care sa-i hraneasca putin orgoliul. I-am zis de "my secret plan", dar intr-o maniera care sa nu-i dea peste nas prea tare, asa, numai ca sa isi dea seama ca nu imi frange inima (nu ca i-ar pasa).
Au fost vreo 3-4 propozitii foarte bine gandite, cu smiley-uri corespunzatoare, care au dat impresia de "ma doare in spitz", lasand, in acelasi timp,deschisa varianta unei impacari mai tarziu,mai incolo, in alt context...
Dar dincolo de latura asta rationala a despartirii, oare eu cum ma simt?
Pai, asta este. "My first real love" s-a cam terminat si orice as face de acum in colo s-ar numi "reincalzitul ciorbei" sau ceva de genul asta(mi-a zis o prietena, cred ca are dreptate). Privind in urma - ceea ce nu e foarte usor pentru ca poate o sa ma apuce inecatul soriceilor, iar eu, o persoana puternica si rece mi-am promis ca n-o sa plang - nu imi pare rau. Nu a fost o porcarie, nu a tras nimeni de mine, nu a fost cu cineva cu care nu vroiam sa fie...As long as he loved me, C was perfect :).
Pot sa ma mandresc ca primul meu sarut a fost gen film romantic, ca am avut roiuri intregi de fluturasi in stomac, ca am purtat conversatii foarte siropoase pe care nu le pot reproduce aici pentru ca ar fi usor stupide, dar pentru mine inseamna mult. Am avut o vara foarte frumoasa, i-am furat prietenul unei pitzy (desi mi-am dta sema de asta mai tarziu si acum suport consecintele), am descoperit ca sunt frumoasa si pe dianuntru si pe dinafara, am invatat cum sa sarut ... Love is very helpfull, you know :)
Acum, hai sa facem calculele:
21 Mai 2008- 4 Decembrie 2009
-199 de zile
- 6 luni si 15 zile
-17,193,600 secunde
-286,560 minute
-4776 ore
-28 saptamani
Astea fiind zise, punct si de la capat. From now-on the so-called C.T. has no longer propriety over my stupid little heart . It's over. Tout est fini.
2 comentarii:
Mara...scriitoarea mea colega.Bravo thu sa continui tot asa;)!!!!Nu zicea u ca vrei sa te faci scriitoare si chiar in 5-a si ca vrei sa ajungi pe wikipedia?Esti frumoasa...desteapta...si ai o viata si cariera inainte.Bv tineo tot asa:*
Bye!:* Ana M.
thanks my dear...Lots of love, you made my day :)
Trimiteți un comentariu