Rockareala....

Yeeeei...Hapiness comes so cheap

Am descoperit de curând avantajele optimismului nebun. Îmi pare aşa de bine că trăiesc,râd din orice...Ziceţi şi voi dacă nu e cel mai frumos sentiment de pe pământ să simţi că poţi face orice vrei. (ale tinereţii valuri, zice mama în timp ce citeşte peste umărul meu :)
Se pare că până la urmă iarna şi ninsoarea şi-au făcut efectul.
As I expected, someone really wants me back...But I guess it's his time to wait, because I'm soooooo happy without him :)

Şi în final, o melodie care nu se potriveşte, dar care îmi place mult

EMIL- Noi doi impreuna separat

Ce fac eu Luni seara:

Păi ce să zic, ninge...

De când mă ştiu, cel mai frumos moment din an era ăla în care mă trezeam într-o dimineaţă şi la geam ningea pentru prima oară. După asta, fiecare dimineaţă cu ninsoare mă făcea să zâmbesc.
De ce simt nevoia să zic asta? Pentru că anul ăsta nu s-a întîmplat aşa. Pentru prima oară de când mă ştiu n-am zâmbit.Asta nu înseamnă că am crescut, înseamnă că m-am maturizat.Mi-e dor de mine.

Zloata de afară e mizerabilă. Am în faţă trei săptămâni şi nimic de făcut, plus unele frământări emoţionale ciudate care nu mă lasă să dorm ca lumea...Let's hope it's all going to be better :)

You can never say never...

M-am convins de faptul ca muzica e un mister. De fapt mai bine spus, am impresia ca cineva se joaca cu noi, aranjand evenimente, oameni, si apoi amuzandu-se de rezultat. Duminica, after teh storm (cum ar zice teffy), am intrat pe youtube si am dta click pe primul video "recommended for you". Si uite ce am gasit:

some things we don't talk about
better do without
just hold a smile
we're falling in and out of love
the same damn problem

together all the while
you can never say never
why we don't know when
time and time again
younger now then we were before
don't let me go.

picture, you're the queen of everything
as far as the eye can see
under your command
i will be your guardian
when all is crumbling
steady your hand

you can never say never
why we don't know when
time and time again
younger now then we were before
don't let me go.

we're falling apart
and coming together again and again
we're coming apart
but we pull it together
pull it together, together again

don't let me go.


De parca omida de ganduri deprimante din capul meu s-ar fi transformat intr-un fluture de melodie :

This post is about...

Despre cuvintele pe care le cumparam prea ieftin.
Despre "cerul albastru care poate foarte bine sa ne striveasca".
Despre faptul ca o femeiei care isi arunca amintirile in foc.
Despre viata in roz.
Despreun album dedicat "ochilor mei albastri".
Despre o vrabiuta care canta ca o privighetoare...

E despre Edith Piaf. Am inceput s-o ascult cu mult inainte ca filmul sa apara, prin cine stie ce coincidenta. A ramas amanta mea pariziana, foarte diferita de ceea ce ascult eu de obicei, dar foarte frumoasa, are acel je ne sais quoi .
Simt ca orice as scrie aici, ar fi un cliseu ( gen "ea e inima parisului" etc.) ar pica aiurea...so let the music speak for itself.

edith piaf - padam, padam
Asculta mai multe audio Muzica

Songs for the dumped

In continuare, angry break-up songs ( pentru un moment am fost tentata sa ascult melodii sensibile-spre-emo, dar, again, nu vreau sa dau la soareci)


Kelly Clarkson - Since you've been gone
Asculta mai multe audio Muzica

Melodia asat e foarte bine s-o pui imediat dupa despartire. Sa asculti refrenul cu atentie, sa iti zici "da, nici nu mi-am dat seama cat de rau imi era cu el" sau ceva de genul pana cand incepi sa treci peste.

Gloria Gaynor- I will survive
Asculta mai multe audio Muzica

Classic...O sa fiti surprinse sa vedeti cat ajuta, e un fel de algocalmin (underrated, but sooo fuckin' great)

Joan Jett - I hate myself for loving you
Asculta mai multe audio Diverse

My favourite...2, 3 shi "I HAAATE MYSELF FOR LOVING YOUUUU"




Si, fetelor, ini nici un caz, nu ascultati melodia asta...


Air Supply - All out of love
Asculta mai multe audio Muzica

Sau asta...


Nothing compares to you
Asculta mai multe audio Diverse

E incredibil cate lucruri prostesti putem face daca ascultam melodia nepotrivita :)

It's finally fuckin' over....

Nu ma asteptam sa se termine asa (sa zicem ca visam la ceva mai dramatic, care sa implice, daca nu o moarte tragica, macar un accident de masina sau o maimuta imbracata in tutu ). Dar pot spune ca ma simt ok. Pe langa un orgoliu prostesc pe care l-am depasit in primele 5 minute, am acceptat ca nu mai un "plan de rezerva" si am decis ca trebuie sa merg cu capul inainte, fara plasa de siguranta si sa vad ce se intampla.
Pentru necunoscatori, o sa traduc ce s-a intamplat mai sus: eu si C ne-am despartit. N-a fost greu, n-a implicat lacrimi si urlete disperate, pur si simplu n-a a mai mers. Desigur ca a existat momentul ala in care m-am simtit ca dracu', in care ma simteam folosita, in care regretam ca nu am facut eu asta acum 2 zile, cand aveam de gand, ca am fost draguta, in care ma simteam prea scunda/grasa/urata/hidos-de-oribila etc,dar important e ca acest moment a durat fix 5 secunde. 5 secunde in care mi-a venit sa-l injur si sa urlu la tastatura. Nu pot spune ca au fost cele mai rele, dar nici cele mai frumoase 5 secunde al e vietii mele.
Trecand peste aceste 5 secunde, am reusit sa raspund asa cum am planuit acum mult timp. Fara regrete, fara cuvinte vulgare, fara inplorari penibile...Desigur ca dracusorul a trebuit sa-si bage coada si sa-i dea peste nas saracului baiat care vroia o despartire care sa-i hraneasca putin orgoliul. I-am zis de "my secret plan", dar intr-o maniera care sa nu-i dea peste nas prea tare, asa, numai ca sa isi dea seama ca nu imi frange inima (nu ca i-ar pasa).
Au fost vreo 3-4 propozitii foarte bine gandite, cu smiley-uri corespunzatoare, care au dat impresia de "ma doare in spitz", lasand, in acelasi timp,deschisa varianta unei impacari mai tarziu,mai incolo, in alt context...
Dar dincolo de latura asta rationala a despartirii, oare eu cum ma simt?
Pai, asta este. "My first real love" s-a cam terminat si orice as face de acum in colo s-ar numi "reincalzitul ciorbei" sau ceva de genul asta(mi-a zis o prietena, cred ca are dreptate). Privind in urma - ceea ce nu e foarte usor pentru ca poate o sa ma apuce inecatul soriceilor, iar eu, o persoana puternica si rece mi-am promis ca n-o sa plang - nu imi pare rau. Nu a fost o porcarie, nu a tras nimeni de mine, nu a fost cu cineva cu care nu vroiam sa fie...As long as he loved me, C was perfect :).
Pot sa ma mandresc ca primul meu sarut a fost gen film romantic, ca am avut roiuri intregi de fluturasi in stomac, ca am purtat conversatii foarte siropoase pe care nu le pot reproduce aici pentru ca ar fi usor stupide, dar pentru mine inseamna mult. Am avut o vara foarte frumoasa, i-am furat prietenul unei pitzy (desi mi-am dta sema de asta mai tarziu si acum suport consecintele), am descoperit ca sunt frumoasa si pe dianuntru si pe dinafara, am invatat cum sa sarut ... Love is very helpfull, you know :)
Acum, hai sa facem calculele:
21 Mai 2008- 4 Decembrie 2009
-199 de zile
- 6 luni si 15 zile
-17,193,600 secunde
-286,560 minute
-4776 ore
-28 saptamani
Astea fiind zise, punct si de la capat. From now-on the so-called C.T. has no longer propriety over my stupid little heart . It's over. Tout est fini.

I think no more than a sponge

Viata mea nu e asa complexa pe cat credeam. Uneori mi-ar placea sa nu mai fiu atat de simpla si previzibila pe dinauntru. Mi-ar placea sa am idei geniale, sa pot formula argumente coerente, sa am ceva important/frumos/ravasitor de spus.
Dar se pare ca trebuie sa am rabdare, pentru ca acum sunt inca in faza in care sunt un burete cu doua picioare. (acum sper ca intelegeti poza cu sponge bob, desi nu sunt fan)
Buretele-eu merge pe strazi aglomerate, prin sali de clasa, in sufragerii domestice, citeste , se uita la Tv, asculta muzica...Buretele-eu incearca sa cuprinda lumea in brate si s-o stranga atat de tare pana cand va ramane doar esenta ei, atat de compacta incat o si-o va putea pune in suflet, va fi destul de usoara incat s-o poat apurta cu el toata viata.
Si toata viata pe care o absoarbe sufletul meu vine de la oamenii pe care ii intalnesc. Fara sa ma gandesc prea mult, iau putin de la fiecare: de la colegi, de la prieteni, de la profesori, de la parinti, de la personalitati, de la rude. Fiecare eveniment important din viata mea lasa o urma, imi schimba putin sufletul.
Mi-ar placea sa raman un burete toata viata. Vreau sa stau tacuta intr-un colt si sa iau ceea ce cred eu ca merita luat din ceea ce vad. nu vreau sa trebuiasca sa ma ridic si sa le zic celorlalti ca ceea ce "am absorbit" pana acum este adevarul absolut, ca am prelucrat tot ce era important in viata asta si am decis ca adevarul eu e adevarul tuturor...Dar stiu ca o sa fac asta, pentru ca asta inseamna sa te maturizezi.

1 decembrie

Atentie, post incredibil de superficial! Pentru cei care doresc sa citeasca ceva care sa le hraneasca spiritul, le recoman aceasta selectie de citate ale lui Emil Cioran.


Poate ca e de vina generatia in care sunt nascuta, dar atunci cand ma gandesc la 1 Decembrie, nu ma gandesc la Romania...Ma gandesc ca e prima zi de iarna, ca mai sunt doar cateva saptamani pana la Craciun, ca acusi-acusi vin tezele. Astazi, de exemplu, m-am spalat pe cap, mi-am pus muzica pe MP3 si am citit Jane Eyre. Din cand in cand se mai auzea un "Le-le-le...Romania te iubesc" de la tv-ul din sufragerie si astazi a facut mama mamaliga, dar nu stiu...Parca anul asta n-a mai fost 1 Decembrie...Bine macar ca nu ne-au trimis la scoala :).

D.p.d.v. mai profund si spiritual, sunt mult mai bine decat saptamana trecuta. Eu si C am inceput sa vorbim destul de des, relatia aluneca incet-incet din zona "love-hate relationship"(lolz) in cea "i'm lucky i'm in love with my best friend", desi musiu e cam stresant in ultima vreme, I put my pretty face on and keep going 'cause he might be worth it :).
D. (alt). p.d.v. profunsd si spiritual, mi-e o ciudaaa ca nu ninge...Vreau sa imi iau bai de la colegii de clasa, sa imi inghete mainile prin buzunarele altora (lolz :)) ), sa mi se ude parul si sa-l usuc pe calorifer...Too many good things about winter... Now come on fuckin' clouds...I WANT SNOOOW

Probabil ca cititorii mei- pardon, sunt prea optimista- vreau sa zic cititorul meu a observat ca am devenit o persoana complet normala, fara metafore curgandu-mi din creier, fara dureri profunde si framantari patetice, fara intrebari existentiale etc. etc. ... Se poate spune, chiar, ca am inceput sa scriu la fel cum ar scrie orice pustoaica de varsta mea, sa scriu despre tipi, despre cum patriotismul sucks, in curand o sa va spun despre ce blugi mega-uber-extra-faini mi-am mai luat de la mol, despre cum am slabit 2 kg, despre noua melodie TH...
Sper ca n-am ajuns asa rau, piticul trendy de pe creierul meu a luat-o razna. Nu inteleg de ce sunt asa de fericita si de efervescenta ( chestia asta mi-a zis-o o colega si mi-a plact cum suna ;) ), pentru ca practic nu s-a intamplat mai nimic...The usual stuff...
Ah, de ce mint, ba s-a intamplat ceva...Dar nu e momentul sa povestesc asta, cititorul meu va afla la momentul potrivit despre ce e vorba, pentru ca trebuie sa pastrez ceva suspans si pentru ca am o emotional-issue de rezolvat mai intai :)

Deci, suspanssssss .